Pentru că putem...

Să ne amintim mereu de ce-am făcut, pe unde am fost, cu cine ne-am întâlnit şi aşa mai departe. Dar v-aţi gândit vreodată cum ar fi să ne putem aminti tot ceea ce n-am făcut încă? Să fim toţi profeţi? Ştiu doar că eu am avut nişte săptămâni destul de obositoare în acest sens, presărate cu deja-vu-uri fără număr care mă trimiteau la amintiri detaliate a ceea ce tocmai văzusem. Can I has the Future?(nu e o greşeală, e o expresie internautică)

Desigur, iar am o groază de spus. M-am decis că dacă tot stau acasă, să fac un efort în direcţia blogosferei şi să mai împart din înţelepciunea şi aventurile mele. Cu o ultimă postare acum aproape o lună, încep să mă simt redundant în lumea asta a povestirilor "internetice".

V-am spus de Saint George, city of debate. Acum vă spun de....Riuf Timişoara. Adică Romanian International University Fair. Dacă vreţi să vă evaporaţi peste graniţă, puteţi descoperi unde, acolo. Mă refer desigur, la studii, că dacă vreţi să fiţi căpşunari vă puteţi teleporta şi singuri cu un trabant până-n Spania. La ofertă erau aproape toate universităţile din România, câteva din Anglia, din State, din Danemarca...tot ce vrei, spus simplu. Recomand pentru a 11-a şi a 12-a şi pentru toţi nehotărâţii.

Zicem mai departe de Leadership School 5. Mi-a schimbat viaţa. Pe bune. Pe rele. Pe tot ce vreţi. Daţi leadeship school pe google ca să vedeţi exact despre ce e vorba. În principiu, se făcea că făceam cursuri de cum să fim lideri şi cum să ne aducem echipa mai aproape de noi, fie ca antreprenor sau lider în companii multinaţionale. Într-o săptămână am ascultat poveştile de succes a nenumăraţi lideri, general managers, patroni care ne-au explica ce şi cum. Nu dau pe nume că nu vreau să mă laud că "cine mi-s io" că l-am întâlnit pe cutare şi cutare. Am făcut şi 2 simulări de business, unde trebuia 1. să facem o campanie pentru un brand de angajator şi 2. să închiriem caleşti(cu cai vii cu tot), în Piaţa Sfatului din Braşov, şi să scoatem şi profit. Eram îmbrăcat în "cavaler" :)) Menţionez că întreg evenimentul/tabără era la Poiana Brasov. Normal că m-am întâlnit cu Oana şi am fost pe la debate club la oamenii din Braşov şi am vorbit despre educaţia non-formală şi am mâncat ciocolată...dar astea sunt detalii. Mulţumesc HBC România şi Fundaţiei Plastor pentru sponsorizare.
Într-adevăr deosebit a fost faptul că am întâlnit oameni tineri, ambiţioşi, deştepţi şi era mai ceva ca o adunătură de genii şi vorbitori buni. Programul super încărcat ne-a adus pe toţi mai aproape şi am descoperit că nu mai eram încojurat de o mare de cretini, ci de oameni cu viziune. M-am simţit şi eu extrem de în largul meu. Ni s-a explicat cum funcţionează o afacere multinaţională, cum să oragnizezi diverse proiecte, salarii la manageri de top :)) Hotelul Rina Vista, fac reclamă, condţii superbe, la Grepolis am făcut multe puncte, cafea in exces, somn puţin - că de, se termina programul şi trebuia vorbit cu oamenii de prin toată ţara :) Poezia zilnic, postată anterior, a fost scrisă pe tren în drum spre. Sponsopri vizibil(mulţumim Ursus pentur berea gratis). Normal că mi-am utiat ambele încărcătoare acasă...Găsiţi pe Facebook, pe Twitter, pe site...inclusiv poze. Iar pe drum încolo m-am uitat la Lucky Number Slevin cu un tips super gigel pe nume Lorant. Foarte tare tipu'.

Mai avem? Da mai avem. Naţionala de germană. Aici îmi pare rău că nu pot să scriu tot că mai citeşte şi maică-mea pe-aici din când în când. Am pus de-o mare chermeză, am dormit puţin, am vorbit mult, dansat pe house, am cunoscut metaliştii Humoreni(Gura Humorului)....de bine, de rău, a fost fain. Deşi sunt convins că Gura Humorul a fost, din punct de veder logistic, cea mai proastă alegere pentru olimpiadă. Ştiu că e satul lui Flutur, dar totuşi! Am fost cazaţi în 2 cămine/internate. Acela de lângă şcoală, super ok, acolo unde am fost eu, super naşpa. Era un orfelinat, mirosea a brânză, fără colac la budă şi APĂ CALDĂ PE PROGRAM!!!! PE PROGRAM, frate. Dar nu de asta mă plâng. Ci de faptul că nu m-am trezit că îmi sunase ceasul, nu, m-am trezit înainte, că dârdâiam de FRIG!!! Pentru că apa caldă şi căldura veneau prin aceleaşi ţevi, de două or pe zi, câte o oră. Dar nu mă plâng, a fost fain în rest :) Salutări tuturor celor de-acolo şi de prin ţară!!!

Şi când am ajuns acasă, s-a prăbuşit şi cerul. Şcoală, şcoală, şcoală, ore, şcoală. Unde sunt chermezele? Unde curge vinul? De ce nu mai cad doze de Red Bull din cer cum cădeau pe vremuri? S-a stricat şi lumea asta. Şi am fost până la Iaşi în weekend. 1 mai a fost....foarte tare. Moldovenii măcar ştiu să se mai distreze :) Am fost în Goppo şi La bază - chill-out şi metale, foarte fain. Şi-i salutăm toţi prietenii de pe-acolo...se ştiu ei :) Şi-am ilegalizat acoperişul unui bloc să văd panorama a.k.a. Iaşi-ul luminat noaptea. Cred că bate Oradea, dar voi recompara acest weekend când găsesc un bloc satisfăcător pe-aici :)

Următoarea postare va fi despre balconul meu şi cum mi-a influenţat viaţa.

Sâmbăta asta, parcul 1 Decembrie, ora 9,9juma seara participăm(sala07) la Festivalul luminii. Nu rataţi!!! Se dă palink gratis :D

Sunt sigur că am uitat ceva. Absolut sigur.