Trei surcele

Bună.

Astăzi am deosebit plăcere de a vă vorbi despre câteva lucruri urmărite de mine în ultima vreme. Să începem cu serialele.

Stargate Universe: ultimul serial apărut din seria Stargate(în ordine: Stargate SG-1, 10 sezoane, Stargate Atlantis, 5 sezoane, filme: Stargate, SG The Ark of Truth, SG Continuum). Serialul este promiţător, abordând seria SG din perspectiva vieţii pe o navă veche de câteva sute de mii de ani, aflată undeva la vreo 100 şi ceva de galaxi de pământ. Recomand pentru fanii SF din toată inima, mai ales pentru fanii Stargate. Duminica trecută am văzut şi filmul The Ark of Trurh, dar ca să înţelegeţi ceva din el, ar trebui să urmăriţi toate cele 10 sezoane din SG-1. Spor!

Supernatural: serial ajuns în sezonul 5, episodul 8, tratează problema a 2 fraţi care vânează demoni, vârcolaci, vampiri, stafii, zombie şi alte cele. Unul dintre ei are replici colosal de amuzante pentru cei inteligenţi dintre voi, iar în sezonul 5 află că sunt recipientele umane ale esenţelor lui Lucifer şi ale Mihail, şi că unul dintre ei ar trebui să-l ucidă pe celălalt. Pentru fanii combinaţiei modern/fantasy/umor cinic, o alegere bună.

Sanctuary: ultima combinaţie răcnet dintre SF şi fantasy. O tipă nemuritoare care salvează anomalii genetice(vârcolacii sunt anomalii genetice) de dragul ştiinţei, şi ea cu echipa ei se luptă împotriva unei alte organizaţii care vor să folosească aşa zişii "anormali" în scopuri personale. E la sezonul 2, foarte tare!

Să trecem la filme. Două sunt la număr: The Ugly Truth şi The Inglorious Basterds. Primul tratează lupte dintre sexe, între ceea ce vor bărbaţii şi ceea ce vor femeile, replicile sunt bune şi e o comedie romantică, fără să fie prea siropoasă. Watch it! Inglorious Basterds este, însă, după părerea, un film de cultură generală. Regizat de Quentin Tarantino, descrie o unitate de soldaţi americani evrei care omoară cu bestialitate nazişti, lucrând sub acoperire în Franţa ocupată în timpul celui de-al doilea război mondial. Nu e prea grafic, nu e prea mult sânge, se centrează în jurul unui dialog cu tentă psihologică puternică şi are un final amuzant şi macabru pe care vă las să-l descoperiţi singuri.

Cărţi: Una la număr, 1984 de Orwell. Această carte trebuie citită de către orice politician democrat, şi de orice om care vrea să înţeleagă de ce e aşa de bună democraţia şi aşa de rău socialismul. Roman de referinţă al secolului XX, conceptualizează un viitor ipotetic în care societatea este în întregime controlată de figura totalitară a Fratelui Cel Mare, cu cele trei ministere ale sale: Ministerul Iubirii, Ministerul Abundenţei şi Ministerul Adevărului. Ironic, fiecare dintre ele se ocupă de exact opusul numelui lor: M. Iub. torturează şi interoghează, asasinează şi curăţii duşmanii partidului, M. Ab. înfometează populaţia, iar M. Adev. se ocupă de falsificarea istoriei şi a documentelor. E de prisos să vă spun cât de tare este cartea asta. Dacă nu ştiţi ce carte să citiţi, luaţi-o pe asta. chiar dacă aţi mai citit-o odată. :D

Sunt plecat din Oradea până luni, deci no net, no posting, no nothing. Sper că v-a plăcut, vor mai urma şi altelte asemănătoare.
Peace out!