Să ştii că doare.
Eu nu sunt Caligula, iar legiunile mele
au febră musculară.
Nu sunt nici Dante/Nu ştiu acum în care cerc
te-ascunzi.
L-am jucat pe Caesar cu tine, odată. atunci ţi-am
înconjurat dealul,
ţi-am înfrânt galii de sub streaşină.
Ţi-am subjugat Vercingetorix-ul;
Te-am tărât în lanţuri,
prin bordeiul minotaurului;
Şi m-ai scuipat - pe mână şi pe faţă.
Te-am lăsat să plângi.
Te-am lăsat să fugi
Te-am lăsat în pustiu, departe, să mori.
Iar când ţi-ai construit turnul de cretă,
înconjurându-te de piatră, ploaie şi lacăte şi
morminte descoperite
pline cu lemn ascuţit
M-am prăbuşit.
Când vei izbucni şi tu înspre mine?
Să ştii că doare.
No comments:
Post a Comment